joi, 28 februarie 2013

Bansko: andrenalina, decenta, pasiune, liniste.

La jumatatea lui februarie 2013, am petrecut 6 zile de snowboard&food&spa in Bansko, Bulgaria.
Si fiindca inainte de a pleca mi-am facut documentarea pe internet, ofer si eu celor interesati cateva informatii, sper utile, despre ce mai e pe la bulgari.


Drumul cu masina personala:

 Am plecat 2 masini, eu am condus un Peugeot 206, alti prieteni cu o Dacia Sandero. Plecarea la 6 dimineata, la ora 13.30 aproximativ eram in Bansko.
Patranteza: Tinand cont ca era vreme destul de urata si pentru a nu avea probleme, in portbagaj am aruncat si o pereche de lanturi (din carrefour, aprox 100 lei). Nu le-am folosit dar daca as fi vrut sa merg cu masina pe platoul de sus al statiunii, cel putin 2 zile ar fi fost utile, tinand cont ca a nins si bulgarii nu s-au grabit sa curete drumul.




 Traseul a fost documentat pe net si a fost ok, drum liber, nu foarte aglomerat, asfaltul bun, fara gropi, portiuni de autostrada unde esti tentat sa calci acceleratia mai mult de 130 km/h, fapt ce nu il recomand.
Pana acolo sunt aproximativ 580 km, la Peugeot am facut plinul in Bucuresti si cand am ajuns mai aveam ceva mai putin de sfert de rezervor. Deci mai trebuie alimentat o data in Bansko (unde sunt benzinarii la intrare in localitate), ceea ce nu e o problema tinand cont ca benzina e putin mai ieftina la bulgari.


1. Giurgiu-Russe si de aici am tinut indicatoarele spre Sofia. Nu am avut gps, mi se pare inutil daca ai o harta buna si un copilot destoinic. Atentie, dupa ce treceti frontiera, opriti si achizitionati Rovigneta, care e obligatorie si trebuie lipita pe parbriz. Costa 10 leva.
2. Se merge spre Veliko Tarnovo, dar la iesirea din Byala se face dreapta, si in continuare spre Sofia, prima localitate importanta fiind Pleven.
3. Pleven-Lukovit-Botevgrad-Sofia. E destul de simplu, nu ai unde sa te ratacesti, indicatoare sunt numeroase spre Sofia. Prinzi si o portiune de autostrada spre Sofia. Pe autostrada nu sunt taxe, ca la greci, desi uneori drumul seamana, fiindca treci prin cateva tuneluri. Atentie la limitarile de viteza, mai ales la iesirea din tuneluri pandesc radare.
4. Sofia am traversat-o pe centura, iar nu au fost probleme fiindca urmaresti indicatorul spre Kulata (Grecia).
5. Se merge spre Blagoevgrad (iar este o poertiune de autostrada).
6. Se ajunge in Simitli, unde se face stanga spre Razlog. Atentie ca sunt putine indicatoare spre Bansko, dar tineti spre Razlog, de acolo pana in Bansko mai sunt cativa km, va duce drumul.

 La intoarcere, am ales acelasi traseu. Ne-am incurcat putin la intrarea in Sofia (trebuia sa mergem pe inelul de sud insa am gresit drumul) dar a fost simplu sa reintram in traseu, tinand indicatoarele spre Russe. 

Cazarea in padure: Hotel Tofana.
 Am ales, prin booking, Hotel Tofana. Nu am gasit pe internet descrieri despre acest hotel/cabana, fapt pentru care o sa povestesc mai amanuntit, pentru cei care doresc sa mearga acolo. 


In primul rand am ales acest hotel fiindca mi s-a parut foarte aproape de partie, fiind situat, pe harta, langa prima statie a telegondolei. M-am gandit ca evit astfel coada de la telegondola, ceea ce e partial adevarat. O sa vedeti de ce partial.
In al doilea rand, asezarea in padure, raul care trece prin fata, izolarea fata de tumultul statiunii si nu in ultimul rand, pretul putin mai mic decat in statiune.
Ca sa ajungi la Tofana, din statiune mergi pe strada Pirin (pe langa statia de telegondola) si urci spre platoul de sus. Undeva in padure se face dreapta, atentie insa ca indicatorul (cel putin la noi) era ascuns in zapada si prima data am incurcat putin drumul. Soseaua e destul de ingusta, de la indicatorul de dreapta se mai merge maxim un km.



Hotelul e cochet, primitor, curat, inconjurat de brazi. Camerele simple sunt mici, fiecare cu balcon (la fel de mic) dar sunt curate, baia e destul de mare, au televizor, cablu si mai ales wi-fi. Din pat vedeam brazii acoperiti cu zapada :)




Sunt 3 locuri de destindere, apres-ski, lobby-bar cu biliard si restaurant. Nu sunt prea multe feluri de mancare ce pot fi servite, in general se bazeaza pe fripturi (pui, porc, vita) dar mancarea e bine preparata. La micul dejun ai de ales intre 5-6 optiuni, bulgaresc, englezesc sau obisnuit, nu e extraordinar de indestulator, pentru dimineata.




Nu a fost deloc aglomerat, chiar in primele 3 zile am fost singurul cuplu cazat. Asta insa nu a contat, personalul fiind tot timpul amabil si servindu-ne ireprosabil. Ca exemplu, ne intorceam de pe partie si oriunde intram, ne aprindeau semineul si veneau imediat sa ne serveasca.


Hotelul are si sauna, 4 leva/persoana, este curata si bine intretinuta. De asemenea, la cerere poti beneficia de spa/masaj, evident tot contracost.
Langa hotel se afla telescaunul care serveste cele 2 partii (15 si 16) aflate pe Chalin Valog. Abia dupa ce urci cu telescaunul ajungi la prima statie a telegondolei, evitand astfel aglomeratia de jos.
Pe cele 2 partii de la Chalin Valog se schiaza foarte bine, ambele au portiuni de dificultate ridicata la inceput, dar devin medii spre sfarsit. Sunt foarte indicate incepatorilor sau celor care doresc sa invete, la baza, langa hotel, fiind si scoala de ski.

Atentie: ski pass (58 leva/zi) se poate achizitiona doar de la statia de jos a telegondolei, fapt ce presupune fie sa-ti achizitionezi de la inceput pentru intreaga perioada, fie sa cobori dimineata in statiune.  NU poti achizitiona skipass sau urcare de la chairliftul din Chalin Valog, cel de langa hotel!!!

Hotelul dispune de shuttle-bus care te poate duce in statiune, fie dimineata, fie seara. Pe noi ne-a dus administratorul hotelului cu jeep-ul personal, fiindca nu aveau bus-ul in acea perioada, fiind mai putin aglomerat.

Snowboard/ski in in Bansko:
Nu sunt multe de spus fata de ce se gaseste deja pe motoarele de cautare ale netului. Partiile sunt multe, bine intretinute, cele de incepatori destul de aglomerate.


Se urca pe telescaune pana la 2.600 m altitudine, de unde ai cel putin 5 partii pe care sa cobori, iar pana jos poti intra pe alte cateva. Se poate cobori pe schiuri pana in statiune, cu placa e mai greu, fiind mai multe portiuni unde terenul este destul de plat.




Pe partii sunt destule restaurante unde se poate servi pranzul, insa pretul este destul de ridicat, fata de statiune. De ex: o apa plata mica este 4 leva, fata de 1 leva in supermarketul din statiune. O frigaruie, 2 portii de cartofi, 2 pahare de vin: 35 leva.






Pentru a evita coada de la telegondola, se poate ajunge si cu masina pe platoul de sus al statiunii. Sus se plateste parcare dar nu stiu cat e ca nu am fost. De asemenea, de langa statia de telegondola am vazut bus-uri care incarcau schiori pentru a-i transporta sus.

Dimineata la telegondola e foarte aglomerat, prietenii nostri ne-au spus ca au asteptat mai mult de o ora pentru a urca.

 Depinde probabil si de perioada sau de ora, a, vazut ca undeva la ora 10, in februarie este mult mai putin aglomerat.






Noi am folosit la maxim cele 4 zile dedicate snowboardului.
 

Pentru pasionatii de snowboard, exista si un fun parc unde se pot exersa diverse sarituri. Se gaseste undeva pe partia nr. 11, cand cobori de la 2.600 (todorka).


Tot acolo partia e destul de lina si noi am exersat intoarcerile (care initial ne-au dat mari batai de cap).

 


Recunosc ca era de preferat si o zi de pauza, fiindca lipsa practicii si-a spus cuvantul, ultimele doua zile instalandu-se febra musculara. Apropo de asta, in skipass este inclusa si asigurarea medicala, aproape in fiecare zi am vazut o persoana scoasa pe targa de pe partie.









Tocmai de aceea, ca dotari minime trebuie sa aveti casca, ochelari de ski si cagula pentru vant. Sus, la 2.600 e destul de frig si deseori vantul bate cu putere. Recomand de asemenea protectia pentru spate, genunchiere si cotiere, mai ales pentru incepatori.


Se poate schia pana in aprilie, dar deja din martie, din cate am inteles de la cei care au fost, se poate schia doar pana la ora 13.00, ulterior zapada devenind destul de moale si improprie skiatului.
Statiunea e plina de magazine dedicate pasionatilor sporturilor de iarna si de restaurante (mehana). Pretul mancarii e ok, cu 30 de leva pot manca 2 persoane destul de bine.

 

Atentie: in Bansko si presupun ca in toata Bulgaria, nu se fumeaza in interior (restaurante, baruri, cafenele, hoteluri). La ei chiar se aplica legea asta, amenzile fiind destul de mari (aprox 150 euro).
 




 
Per ansamblu a fost concediul de iarna perfect, asa ca recomand cu placere Bansko ca fiind o alternativa mult mai buna decat ceea ce se gaseste in prezent in Romania si la fel de frumoasa dar mai putin costisitoare ca Austria.
Dulce Romanie, asta iti doresc!



marți, 26 februarie 2013

Snowboard cu finalizare...la urgenta

Dupa un concediu foarte activ petrecut la gospodinii bulgari, dedicat exclusiv snowboardului, am ajuns in Romania la...urgente.


Ma deranja groaznic o durere acuta de spate, survenita dupa spusele specialistilor de la un traumatism, iar dupa spusele mele, de la o tranta nesanatoasa, finalizata cu rostogoliri controlate (speram eu). Si fiindca s-a lasat si cu amortiri de degete si cu sfaturi colegiale de genul: "mergi neaparat la doctor, chiar astazi", ma decid sa merg la urgente. La Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti. Sau Spitalul Municipal.

Dupa 4 ore de asteptat in picioare, ma simt vindecat complet. Prin autosugestie, am ajuns sa cred ca durerea de spate provine de la statul in picioare pe holurile acestui spital. Si vindecat din cauza "eficientului" sistem medical romanesc DE STAT.

Dar nu mai intru in amanunte, ideea este ca am intrat pe usa spitalului la ora 16.00, am iesit la ora 20.25, doctorul de garda recomandandu-mi 7 zile la pat, ceva Aulin si Mydocalm si....daca nu-mi trece sa revin la un nou control. A, am avut radiologie (inutila fiindca nu s-a putut citi) si tomograf inclus.

Ca sfat, recomand celor care doresc sa practice snowboardul sa poarte minim casca si recomand cu caldura protectia pentru spate, pentru genunchi si cotierele. Va pot scuti de nenumarate neplaceri. Precum roll-cage-ul pe o masina de offroad: e scump, e incomod, e urat, insa nu stii cand iti poate salva viata.

Veste buna e ca s-ar putea sa am timp sa mai scriu pe acest blog. As vrea sa descriu cateva calatorii atat in Grecia, cat si la vecinii bulgari si sa ofer cateva info utile celor interesati de umblat hai-hui prin cele doua tari. Se apropie vara...

Sanatate!