Aici sigur il voi reciti..
Suflete goale
Ma lovesc tot mai
des, in ultima perioada, de suflete goale... lipsite de substanta.. In jurul
nostru nu mai exista pasiune si daca exista, se stinge repede. Profesional,
personal, multi dintre noi am ajuns niste mecanisme pur fizice, care intram
intr-un ritual domestic, urban. Si atat. Nu mai exista profesionalism,
patriotism, implicare, dedicare ci doar, eventual, interes personal. Interes
care ne transforma in niste fiare, atunci cand ne ajunge cutitul la os. Insa
instinctele astea animalice din om sunt trezite mult mai greu si doar din
necesitate profunda. In rest, Dumnezeu cu mila. Pe principiul “pica para
malaiata...” sau un alt termen, pe care l-am invatat inca de pe bancile
liceului: miserupism. Te salva de la multe. Nu te implicai, nu aveai cum sa
intri la mijloc, pe cale de consecinta erai ferit de probleme. Este foarte usor
sa intorci spatele si sa pleci. E usor sa-ti astupi urechile sau sa tii gura
inchisa, pentru a nu fi implicat in ceva. Ziceai: ce-mi trebuie mie necazuri?
Dar intreb: oare dormeai linistit? Ca eu nu puteam.
Nu ma refer aici
doar la romani, dar ii am ca exemplu fiindca aici m-am nascut, aici locuiesc,
aici traiesc. Nu am vrut sa umblu prin tari straine. Mai aveam si inca mai am
multe de descoperit, in tara asta. Si intotdeauna am cautat lucrurile si
locurile frumoase. “Frumos” in conceptia mea. Nu ma intrebati cum e, ca nu
stiu. Cred ca se rezuma doar la ceea ce simt cand privesc ceva.
Din ceea ce vad
in jurul meu, realizez ca majoritatea am ajuns niste suflete pustii. Sau nu,
mai degraba pustiite. Cauzele sunt multiple, motivele asisderea.
Oare nu in starea asta vor sa ne aduca cei
care ne conduc (fara culoare politica)? Chiar nu ne dam seama ca au nevoie de
mase amorfe de oameni, care sa fie usor de prostit, de manipulat? De ce nu ne implicam, de ce nu ne pasa, de
ce nu traim cu adevarat ? De ce am ajuns sa ne miscam doar in limite
impuse, care se restrang pe zi ce trece ? Oare nu mai avem puterea sa
observam lucrurile astea, sa ne eliberam de "lanturi" si sa fim, de fapt, ceea ce suntem?
Ei bine, eu unul
nu ma voi da batut….
