camaro drift

nah...o alta pasiune...descoperita prin 2007...masinile americane...insa m-am limitat deocamdata la cele sport...asa ca, in loc sa-mi iau un atv, imi cumpar un chevrolet camaro. Si usor, usor, incepe sa-mi placa viteza si driftul...noroc ca in perioada aia mai aveam o frontera, care nu mergea sarmana cu mai mult de 90km/ora si ma mai temperam.


Unde vreau sa ajung....sunt invitat intr-un club de tunning, "streetvision" parca...si incep sa ma "dau" cu baietii si nu numai....printre altele, am si o filmare cu un drift. sper sa va placa...

Din ciclul intamplari hazlii - offroad cu peripetii

si cum scriam intr-o postare anterioara....o sa derulez ceva amintiri...

imi amintesc participarea mea, la sfarsitul lui martie 2009, la memorialul 4x4 "Bogdan Patru" (D-zeu sa-l odihneasca) organizat de o mana de prieteni la Sibiu...eveniment important insa, cu participare masiva din partea pasionatilor de offroad, majoritatea prieteni ai lui Bogdan.

Eu abia luasem Samuraiul rosu...lucrasem la el cu un prieten, sa-l pun pe roti (imaginati-va cat eram de virusat: lucram afara, la temperaturi cuprinse intre 0 si 5 grade celsius, schimbam cardane, disc de ambreiaj etc) si sa particip la eveniment.

In fine, am ajuns , seara a fost o proba de noapte, eu plin de spume ca la jumatatea traseului samurachele clacase, nu mai tragea motorul fiindca intrasem cu cateva ore inainte prin apa...asa ca trag sperante sa pot intra in traseu si a doua zi. Mahmureala de dimineata imi da curaj, dau cheie la samurai si porneste rotund...asa ca bineintels, ma inscriu la proba de extrem. Partener, un prieten cu ditamai patrolul lung, eu pe langa el paream o cutie de chibrituri.

Ca sa nu ma intind la vorba....ajungem intr-o padure, ma inscriu la "speciala" (proba mai grea in concurs, care presupune trecerea printr-o portiune dificila, contra-timp) si astept.

MI se da startul, intru in forta cu "gaz", pana ma impotmolesc intr-o mare mlastina...in spatele meu mai era un samurai care iesea din speciala din alta parte, dar si el ramasese blocat acolo. II dau "gaz" pana-mi intra noroiul regulamentar in dinti....si porma apelez la spectatori sa me lege cineva cu troliu de un copac, ca sa ies din mlastina. Pana atunci, troliul meu a fost luat in gluma de multi...fiind un troliu de barca agatat pe bara fata a samuraiului.

Se ofera un prieten, ma leaga de copac...io accelerez si in acelasi timp manevrez telecomanda troliului, din cabina....si deodata observ ca in jurul meu s-a facut liniste. O liniste de cateva miimi de secunda care mi-a spart timpanul: nu se mai auzea nici troliu, nici vocile spectatorilor, nici motorul...nimic. Am mai trecut prin sentimentele astea, o sa fiu macabru, dar e linistea care intampina moartea. Ceva se intampla. Timpul se scurge foarte incet in acele secunde, pot povesti pagini intregi...am realizat ca ceva urias cade pe masina, pe mine....ca se face intuneric...am reusit sa gandesc repede, mi-am acoperit capul cu mainile si m-am ghemuit sub bord, astfel incat sa nu ma loveasca cioburile si sa fiu lovit in spate....s-a auzit o bubuitura groaznica, urmata de alte cateva....un copac cazuse pe caroseria masinii si a topait de cateva ori pana sa se aseze....eu eram teafar si nevatamat, masina nu avea nimic...datorita rollcage-ului (un sistem de tevi, sudat deasupra caroseriei ca sa o protejeze).

Ce se intamplase: cablul de troliu fusese legat de un copac apropae uscat, care pur si simplu a fost smuls din radacini, cazand pe masina. Noroc chior cu rollcage-ul bine facut (undeva in Germania, unde fusese pregatita masina).

O alta faza misto: dupa intamplare, intreb in stanga si dreapta daca a filmat sau pozat cineva. Nimeni. Toti au uitat de camere, desi pana atunci si ulterior, au facut milioane de poze. Singura care a avut sange rece sa fotografieze tot, inclusiv cand cadea copacul pe mine a fost exa mea de atunci, care avea si rolul de copilot. O precizare aici: NU ea legase troliul :D

La finalul concursului mi-au dat o diploma, nu mai stiu pt ce...si un premiu: 2 cutii de vaselina !

(sa nu zici ca offroaderii nu au simtul umorului)

"Padurea Katyn"

Am vazut, pe TVR, "Padurea Katyn", un film emotionat in contextul celor intamplate la sfarsitul saptamanii trecute, in apropierea acelei paduri, "blestemate" zic unii pt polonezi.
Pe langa nostalgia genericului de la "telecinemateca", ce imi aminteste de vremurile comunismului, cand ni se dadea cultura cinematografica cu lingurita, filmul mi-a trezit o serie de intrebari.... Genial cum pot fi manipulate masele chiar si cu privire la un eveniment major....si dupa cati ani iese adevarul la iveala...dar oare chiar ala e adevarul? sau ceea ce se va spune despre a doua tragedie Katyn va fi adevarat?
Peste ceva timp evenimentele astea vor fi date uitarii de spatiul public, ni se va servi altceva si altceva...dar oare cate "cazuri Katyn" au fost si vor fi, iar noi nu vom stii decat ceea ce vor unii sa se afle.
PS: De fapt, la revolutie stim ce s-a intamplat? Nu cred ca mai intereseaza pe cineva...

la televizor

aseara, 2 televiziuni importante de stiri au difuzat, mai bine de o ora, pe jumatate din ecranul televizorului, jocuri de umbre pe un zid....cat de idioti ne cred?
nah, ei justificau prin faptul ca sunt atintiti cu teleobiectivele pe usa arestului Capitalei, d unde trebuia sa iasa 3 proaspat-eliberati din arest, ale caror nume nu merita amintite pe acilea..dar o ora???umbre, lumini directionate spre o usa, o usa de fier....iar umbre pe un zid...mama lui de circ mediatic...ca retardati ne mai cred....statea cineva cu sufletul la gura, asteptand sa iasa 3 trogloditi pe usa aia, in afara de cercul lor de interese si rude? nu cred. in fine, oare dc imi bat capul? cred ca m-am enervat fiindca si analistii din cealalta casuta a televizorului bateau prea tare campii, iar badea devine din ce in ce mai plictisitor.
Hai la revedere!