Turul Balcanilor cu Renault Clio IV, partea I - Meteore si Lefkada

A fost o data ca niciodata, ca daca n-ar fi, nu s-ar mai povesti. Asa incep povestile, asa va incepe si a mea despre 14 zile intr-un circuit "in forta" al Balcanilor. Ca si celelalte postari de calatorii de pe blogul meu, care vad ca sunt cautate prin "google", o sa descriu traseul facut de mine dar si cateva experiente, ponturi si impresii, astfel incat sa aveti cateva date in cazul in care va intersectati cu aceleasi zone geografice.

Decizia de a merge intr-un tur al Balcanilor a fost luata democratic, de "capul familiei", dupa ce am constatat ca, desi abia asteptam sa testam noua jucarie, un Clio 4 1,5dci pe un drum serios si european, nu sunt intrunite conditiile necesare pentru a parcurge "La route de grand Alps" (un alt proiect de calatorie, aflat in "wish list" si despre care sper sa va povestesc cat mai curand).

Auzisem numai lucruri bune atat despre Muntenegru cat si despre Croatia, Grecia o stiam partial si o iubesc, asa ca ne-am gandit sa le combinam intr-un circuit, in care veriga de legatura s-a dovedit a fi Albania. Si, de ce nu, sa punem o cireasa  pe tort cu rafting prin canionul Tara, "lacrima Europei", una dintre cele mai frumoase zone salbatice ale Europei.

Dupa documentarea traseului si a cazarilor, facute online cu uzualele instrumente google, maps, booking, airbnb etc, am facut ultimele pregatiri si am plecat la drum, 3 persoane intr-un clio IV, cu 90 de cai frumosi.

Circuitul a cuprins urmatoarele tari: Bulgaria (tranzit), Grecia (Meteore si Lefkada), Albania (Buthrint si riviera albaneza), Muntenegru (Kotor, Tivat, Parcul National Durmitor), Croatia (Dubrovnik), Bosnia si Hertegovina (rafting pe raurile Tara si Drina), Serbia (tranzit).

Total: aprox. 3000 km. Ca observatie personala, nu e un traseu lung, mai ales daca se intinde pe durata a doua saptamani, fiind aproape de distanta dus-intors din Bucuresti in Lefkada. Consumul mediu scos de Clio IV fost undeva la 5,4%.

Am planificat traseul pe durata a 14 zile, astfel incat, cu exceptia celor doua drumuri de legatura, la dus si la intors din Romania, care au fost mai lungi (aproximativ 12 ore de condus), sa putem avea trasee relativ scurte de condus si zile de relaxare. Doar eram in concediu. Recunosc, unii din membrii micului nostru grup au comentat ca am stat mult in masina, dar nu aveai cum sa vezi atatea locuri frumoase, intr-un timp relativ scurt, fara sa folosesti la maxim automobilul.

Update: pe masura ce scriu, imi dau seama ca nu imi va ajunge o singura postare pentru a descrie acest tur si a oferi toate informatiile, asa ca il voi sparge in cateva episoade, care sper ca nu o sa va plictiseasca si ca va vor fi utile.

Meteorele, "must see once in a life" :

Traseul: Am plecat seara din Bucuresti si, dupa 12 ore de condus, cu pauzele de rigoare, a doua zi in jurul pranzului ne cazam la Meteore. Am ales ruta clasica, prin Giurgiu (unde nu am asteptat mai mult de 20 de minute trecerea pe podul in curs de reabilitare), Sofia, Kulata, Salonic, Kalampaka.

Pont: sa aveti monede sau o hartie de 10 euro, la indemana, pe teritoriul Bulgariei. Nu intru in alte detalii.

Cazarea am facut-o prin booking la "Guesthouse Arsenis", o pensiune pe care o recomand cu incredere. Ajunsi la fata locului, am constatat ca era foarte bine situata pentru a vizita Meteorele, bineinteles cu autoturismul personal, fiind in afara localitatii, pe dealurile pline cu maslini, smochini si lamai. Din pacate, nu m-am documentat si daca exista alta varianta de transport in comun pentru a ajunge la superbele manastiri, care sunt imprastiate intr-un areal destul de larg pentru a fi vizitate pe jos.

Despre cazarea la Arsenie nu pot spune decat lucruri bune. Camere destul de spatioase (avand in vedere ca grecii au invatat sa-si fotografieze camerele mici cu aparate de genul Gopro ca sa arate mai mari), curate si cu terasa tip balcon. Gazdele au fost extraordinare, ne-au intampinat foarte bine si, inca de la inceput, proprietarul ne-a inmanat o harta cu Meteorele pe care a bifat punctele de atractie si ne-a oferit scurte explicatii despre fiecare manastire in parte, zone cu view etc. Desi nu achizionasem camera cu mic dejun, gazda ne-a oferit aceasta posibilitate la un pret modic, masa de dimineata fiind suficienta pentru a-ti pregati forta necesara turului manastirilor.

Pont: cazare se gaseste linistit si la fata locului, in cele doua localitati de la baza manastirilor, Kalampaka si Kalamiti. Majoritatea localnicilor inchiriaza camere si apartamente, turismul fiind, cel putin in sezon,  principala sursa de venit a zonei.

Despre Meteore: nu o sa intru in amanunte aici, internetul fiind plin de informatii. Dovada stau autocarele si masinile inmatriculate in Romania care impanzeau drumurile din jurul manastirilor. Ca o concluzie personala, e o zona superba, ce merita vizitata cel putin o data in viata.

 Peisajele fabuloase, constructiile ce par ireale in varful acelor stanci, interiorul manastirilor... merita tot efortul vizitei. Si merita chiar si cei 3 euro ce sunt platiti la intrarea fiecarei manastiri vizitate.

 Intr-una din zile, printr-o greseala intentionata, am urmat un indicator, iesind din drumul care inconjoara Meteorele si ajuns si in satul Vlachava, unde recomand o oprire la restaurantul de la intrarea in localitate, "Eagle's Nest". Pe langa mancarea foarte buna, peisajul ce se dezvaluie privirilor e fabulos si te readuce cu picioarele pe pamant, dupa ce stancile Meteorei ti-au creat impresia ca reprezinta o zona ireala. Da, de acolo de sus, de la terasa restaurantului, realizezi ca Meteoronii sunt doar un loc superb printre multe altele oferite de Grecia.

Pont: nu ratati apusul, suprins din unul din locurile de "view" aflate pe drumul dintre manastiri (am identificat cel putin 3).

De asemenea, manastirea Varlaam dezvaluie poate cele mai frumoase privelisti asupra zonei manastirilor si asupra orasului.

Lefkada, insula plajelor spectaculoase.

Insa in plin sezon, mult laudata insula a fost, pentru mine, o mica dezamagire. Dupa 4 zile petrecute in insula, mai mult la volanul masinii decat relaxandu-ma pe vreuna din plajele care intr-adevar sunt spectaculoase, mi s-a parut supraevaluata, pe modelul: la pomul laudat sa nu te duci cu sacul. Si o sa justific de ce in cuprinsul precizarilor de mai jos.

Traseul: Pentru a ajunge in Lefkada, din Meteore, am evitat autostrada prin Ioanina si am setat pe gps un traseu ce aparent pare mai scurt pe harta, care pleaca din Trikala si trece prin Arta. Aparent scurt fiindca am traversat muntii si, cu toate ca traseul e sinuos, se urca si coboara mult in "ace de par", peisajele superbe ale Greciei vindeca toata oboseala drumului. Prin munti, GPS-ul celor de la Renault (cu toate ca descarcasem cea mai noua actualizare a hartilor) a dat deseori gres, fiind necesara navigatia clasica (citirea hartii si scurte opriri pentru a intreba localnicii). 

 Dupa Arta, se ajunge in insula pe un pod mobil, a carui trecere s-a facut destul de greoi, avand in vedere numarul mare de masini care asteptau la coada.

Cazarea:

Cazarea in cele 4 zile petrecute pe insula am impartit-o intre cele doua coaste, cea estica si cea vestica. Citisem pe net ca zona estica cuprinde principalele statiuni turistice, cu plajele mai blande si ape linistite iar cea vestica are mai putine localitati, dar plaje spectaculoase. Asa ca, pentru prima parte a sederii in Lefkada, am luat cazare prin booking, in Nikiana, langa Nydri, pentru 2 nopti, la Fanias Rooms, urmand ca urmatoarele 2 nopti sa cautam la fata locului, in zona de vest.

Cazarea la Nikiana nu o recomand pentru o sedere mai lunga de 2-3 zile. Desi ieftina, casa este situata la soseaua principala, foarte aglomerata chiar si noaptea (inclusiv cu camioane dar mai ales scutere si atv-uri foarte zgomotoase). In schimb, camerele au strictul necesar, cu exceptia aerului conditionat si e situata destul de aproape de Nydri, principala statiune si port turistic al insulei.

A doua parte a sejurului in Lefkada am cautat cazare in cele cateva sate din zona de vest a insulei si am gasit un apartament acceptabil ca pret si conditii in localitatea Kalamitsi aflata deasupra plajei Kavalikefta (Megalo Petra), la "Babis Apartments".

 Datele de contact de la Babis le gasiti pe majoritatea panourilor din localitate, e o cazare acceptabila dar pe care, la fel ca si cea din Nikiana, nu o recomand pentru mai mult de 3-4 zile. Satul se afla in partea vestica a insulei si din el se poate ajunge, pe un drum in serpentine, specific insulei, la o plaja superba, cu stanci in apa.

 

 Inchiriere barca:

Concediul petrecut pe coasta Amalfi de anul trecut mi-a deschis apetitul sa fac turul unor insule de pe mare, dintr-o barca inchiriata. Iar Grecia mi-a oferit aceasta sansa, avand in vedere ca administratorii centrelor de inchirieri barci nu solicita permise pentru ambarcatiuni cu motoare sub 30 hp. Asa ca, deja din prima seara pe insula am facut turul centrelor de "boat rental" din Nydri, cautand o "barcone" pe care sa o inchiriem o zi intreaga. Cea mai acceptabila oferta am gasit-o la Capitanul Dimitris  Tsakalos (tsakalosboats@gmail.com) care, pentru 65 de euro, ne-a inchiriat o barca de 30 hp, cu volan, de la 09 dimineata pana seara la ora 17.00. Cele cu "stick" (fara volan) se inchiriau cu 45 de euro la acelasi centru de inchirieri.

Zona in care te poti plimba cu barca este limitata la un areal care iti este prezentat in cadrul instructajului facut de distinsul capitan grec, dar destul de vasta ca sa te plimbi o zi intreaga. E de inteles, avand in vedere ca zona unde iti permit sa manevrezi barcuta este una linistita, ferita de "open sea" si mai ales de valurile mari si curentii de pe partea vestica a insulei. Astfel ai posibilitatea sa dai un tur in jurul insulelor Skorpios si Skorpidi (care sunt private si nu permit acostarea) dar si sa descoperi mici golfuri si plaje unde poti acosta si face o baie linistit, in apele incredibil de albastre.

La mine a fost prima data cand am condus o barca si, desi am avut ceva emotii la inceput, instructajul administratorilor (capitanul si sotia) si senzatiile oferite de asemenea tip de distractie m-au facut sa ma bucur la maxim de o zi superba in larg.

 

Pont: Dupa ce ati deprins tainele acostarii (oprirea si ridicarea motorului, aruncarea ancorei) descoperiti si "parcati" cu incredere in multitudinea de golfuri cu plaje salbatice de pe malurile insulei, unde puteti face plaja sau picnic. De asemenea, deoarece barca nu oferea recipient frigorific, recomand sa aveti o lada frigorifica in care puteti pune apa, bere si diverse pentru un picnic linistit, pe malul marii.

Despre Lefkada:

Ca si la Meteore, e plin internetul cu informatii utile, asa ca nu o sa insist prea mult aici.

Plajele de pe coasta vestica sunt intr-adevar spectaculoase si nu trebuie ratatate. Insa sunt greu accesibile si se ajunge la ele doar cu masina. In plin sezon, insula e foarte aglomerata, locurile de parcare se gasesc greu si drumurile spre/pe coasta vestica sunt inguste.

  Am reusit in 2 zile sa "bifez" (plaja si scaldat) 4 dintre ele, cele mai importante zic eu, dar din cate am inteles, sunt mult mai multe si toate frumoase. Pentru majoritatea recomand sa aveti tot ce e necesar pentru plaja, fiindca sunt slab "utilate" cu chestii de genul Beach bar, sezlonguri, umbrele etc. (ceea ce eu cred ca e un lucru foarte bun).

.  

 Posibilitati de cazare sunt de toate genurile, de la camere simple pana la vile in resorturi luxoase, situate fie in localitati, fie izolate, insa mi s-au parut supraevaluate in sezon.

 

Pont: nu ratati cascada de la Dimosari, care se afla la cativa kilometri de Nydri (sunt indicatoare "Dimosari waterfall" sau intrebati localnicii). O baie in cascada amplasata intr-un cadru natural feeric, chiar si in plina canicula, te racoreste pe deplin.

  

De asemenea, echipamentul de snorkeling e un "must" si l-am folosit intens mai ales cand am inchiriat barca, in golfurile unde acostam. 

Cele 4 plaje de pe partea vestica pe care am reusit sa le testez sunt superbe si un apus pe oricare dintre ele iti ramane pe retina muuulte luni. Drept pentru care, va enervez "ochiul" cu cateva fotografii:

 

Din Bucuresti in Innsbruck, rapid si ieftin

 

  Aventura de anul trecut, in Austria (povestita AICI ) mi-a deschis ochii spre raiul partiilor din Alpi. Iar anul asta, dupa ce am chinuit snowboardul, cateva zile, printre pietricelele si bucatile de gheata ale partiilor autohtone, am realizat ca singura varianta pentru un concediu de ski cu tot ce e necesar se poate face, din pacate, doar in afara tarii.

Poate voi scrie vreodata si de frumusetile statiunilor noastre de ski. Dar pana nu reusesc sa ma atraga, macar demonstrandu-mi ca cineva si-a dat silinta ca iubitorii sporturilor de iarna sa aiba conditiile minime asigurate, o sa continui sa povestesc si sa ofer informatii despre altii. Desi simt ca nu e corect..  

Asadar, Austria. Odata decizia luata, am inceput sa ma documentez despre variantele existente, astfel incat sa ma incadrez intr-un buget asemenator cu cel echivalent unei saptamani petrecute in Romania.

Perioada:

Urmand obiceiul ultimilor ani, am preferat sa ma satur de snowboard la sfarsitul lui februarie, deoarece dupa 15 februarie consider ca e mai ieftin comparabil cu perioada sarbatorilor si mai putin aglomerat. Prima jumatate a lunii februarie e vacanta copiilor si statiunile austriece ofera tot ce ti-ai dori pentru copilul tau. Scoli de ski, parcuri acvatice si mai ales gratuitati pentru cei mici.

Totusi, statiunile erau pline si la sfarsitul lui februarie. "Booking-ul" mi-a aratat ca pentru perioada aleasa, satul austriac unde am gasit cazare (Fulpmes) era plin in proportie de 90 la suta. La fel si Innsbruck. Aglomeratia, insa, s-a simtit foarte putin. Multitudinea instalatiilor de transport pe cablu, a skibus-urilor si a partiilor, precum si organizarea ca la carte isi spun cuvantul: "impecabil". Poate ca la anul o sa iau in calcul sa merg la inceputul lui martie, dar asta depinde foarte mult si de vreme, care este, de la an la an, mai calda.

Cum ajungi cel mai convenabil in Innsbruck, la ski?

 Cea mai rapida metoda de a ajunge la ski in Insbruck este, logic, cu avionul. Dar si cea mai costisitoare. In lunile de iarna greu gasesti un bilet de avion Bucuresti-Innsbruck sub 300 euro de persoana. 

Cea mai ieftina optiune, mai ales daca sunt 3-4 persoane, este bineinteles, cu autoturismul personal. Dar sunt peste 3000 km dus-intors. Asta presupune aproximativ 3 zile pe drum. Si daca ai un concediu de o saptamana, aproape jumatate din timp ti-l petreci in masina. Spun asta fiindca am experimentat anul trecut. Nu zic, odata iesit din Romania, autostrazile sunt impecabile. Dar totusi drumul e obositor si lung.

Ceea ce voi expune mai jos nu inseamna ca e litera de lege. Nu propovaduiesc solutia perfecta sau salvatoare. Voi expune doar calculele si experienta mea.

Revenind, anul asta fiind doar eu si prietena mea, am cautat o varianta care sa fie si rapida, si ieftina. Ceea ce, la o documentare initiala pe site-uri, parea imposibil. 

Aeroporturi...ajutatoare

Iata cum am gasit varianta castigatoare pentru mine:

Am cautat cele mai apropiate orase cu aeroporturi importante de Insbruck. Sunt mai multe: Munchen, Verona, Venetia, Milano, Viena. Pe multe se zboara din Bucuresti chiar si low-cost. Insa din toate variantele, a castigat Tarom-ul cu zborul spre Munchen (aprox 120 E/pers/dus-intors) deoarece iarna transporta gratuit echipamentul de ski. Iar cu un zbor low-cost, daca platesti echipamentul, ajungi la acelasi pret.

 

Bineinteles, se poate inchiria echipament la fata locului si altfel castigator va fi un low-cost spre Verona sau Milano. Insa din calculele mele, zborul low-cost plus inchirierea echipamentului de ski pentru 2 persoane ajungeau la aceiasi bani.

 Singurul incovenient era transportul snowboard-urilor in spate, insa husele in care au fost impachetate placile (in care am pus si echipamentul suplimentar  - protectii, ochelari, casti si chiar imbracamintea de ski - fapt ce a facut sa ne fie suficiente 2 mici trollere cu cele necesare pentru concediu) nu au fost asa greu de transportat.

Din Munchen catre statiunea de ski

De aici, ramane de rezolvat transportul de la aeroport in Innsbruck. Si mai departe, spre locul de cazare. Cu echipamentul de snowboard in spate si bagaje, pare destul de complicat.

Cu trenul: Trip-advisor si alte forumuri dedicate informatiilor turistice dadeau ca cea mai sigura si simpla solutie trenul. Am intrat pe site-urile celor doua societati de cale ferata, germana si austriaca, de unde poti rezerva si cumpara bilet ca si la avion. La fel de bine, poti cumpara bilete direct din aeroport. Insa pretul e destul de piperat. Doar dus, Munchen-Innsbruck, pretul unui bilet se invarte in jurul sumei de 40 euro de persoana. Asta presupunea, pentru 2 persoane, sa platim dus-intors, 160 euro. 

Cu autobuzul: Intamplator am intrat pe site-ul aeroportului din Munchen, cautand transferuri cu autobuze. Si asa a aparut si solutia salvatoare: Meinfernbus (http://meinfernbus.de/en), o companie germana care cerea 12,5 E de persoana, de la aeroport pana in Insbruck. Rezervarile se fac pe site (au si aplicatie pentru mobil), plata se face din Romania doar cu cardul de credit. Aici a aparut insa o problema deoarece, spre siguranta, le-am trimis un mail ca sa-i intreb daca ne iau cu echipamentele de snowboard. Si au raspuns ca nu.  M-am speriat degeaba, deoarece la intoarcere am calatorit cu Meinfernbus si nu a fost nicio problema cu bagajele. Probabil ca cei de la birourile companiei au fost mai catolici decat Papa.

 Asa ca in ultima seara cautam inca o varianta de a ajunge din Munchen la cazare astfel incat bugetul pentru concediu sa nu aiba de suferit. 

Cu "ocazia": Tot cautand, am ajuns pe site-urile de "ia-ma, nene" din strainatate. Care sunt foarte bine puse la punct si se pare ca si de incredere, in vreme ce atat ofertele cat si cererile sunt foarte numeroase.  Asa am rezolvat si ultima problema in ceea ce priveste transportul, prin http://www.blablacar.com/. Un tanar austriac ne-a dus cu o dubita "flower-power" pana la poarta pensiunii austriece, cerandu-ne fabuloasa suma de 20 de euro. Plus ne-a oferit, bonus, cate un Redbull, atat noua cat si celor 2 tineri brazilieni pe care ii luase tot din Munchen, la ocazie. Drumul a durat aproximativ 3 ore, cu mici opriri facute de ghidul nostru, pentru a fotografia muntii si peisajele superbe.

Costul total pentru transport, Bucuresti-Fulpmes (Innsbruck), o persoana, dus-intors=140 Euro! Daca gasiti o varianta mai ieftina si mai rapida, dau o bere.

Am plecat la 8 dimineata din Bucuresti si la ora 15.00 deja ne cazam in superbul sat de munte austriac Fulpmes de pe Valea Stubai. Iarna asta au fost zile in care faceai traseul Bucuresti-Poiana Brasov in acelasi interval de timp!

La intoarcere, am facut o pauza de o zi in Munchen, unde am fost foarte bine primiti de prietenii mei Catalin si Mihaela. Un cuplu super dragut care desi astepta un copil, ne-a insotit in vizita, pe repede inainte, a orasului. 

Continuarea aventurii, precum si impresiile despre cazare si partiile din zona Ghetarului Stubai, le gasiti intr-o postare urmatoare.

 

Cine fura azi un leu...

Povesteam acum cateva saptamani AICI cum am fost inselat de un supermarket. Generalizez fiindca nu pot invinovati pe cineva anume.
Desi am fost pacalit cu 1,1 (UNU) lei X 2, fiindca am luat 2 produse, am fost "incurajat" enorm de indiferenta celor de la "relatii cu clientii" si  le-am facut reclamatie. Bineinteles, cu dovezile atasate.

Astazi am primit raspunsul de la Protectia Consumatorului. Imi dau dreptate. Chiar justifica intr-un fel greseala magazinului, invocand faptul ca pretul fals afisat la raft era al unui produs alaturat. Si imi spun ca "operatorul economic a fost sanctionat contraventional conform legislatiei Protectiei Consumatorului". Din cate stiu, amenda minima e 1000 lei.

Din pacate, "sictirul" de la relatiile cu clientii nu a putut fi amendat.

Ghetarul Stubai, unde visul oricarui snowboarder devin realitate

S-a terminat. Mult prea repede. Sapte zile de concediu dedicat snowboardului in Austria, din care 4 calare pe snowboard, 2 pe drum si una in care am vizitat, pe repede inainte, Munchen-ul.
O sa detaliez in postarile urmatoare:
- cum se ajunge cel mai rapid din Bucuresti in Innsbruck. Si ieftin. Si daca e nevoie, chiar si cu "ia-ma nene".
- conditiile de cazare in satul superb unde am stat, acceptabile ca pret pt zona Innsbruck. Plus partiile in fata casei, parc acvatic intre munti...piscina in aer liber, bla bla.
- cum se schiaza pe unul din cei mai celebri ghetari ai Austriei, Top of Tirol, Stubaier Gletcher (3210m altitudine);
Tineti aproape...

Intre timp, pun si aici rezumatul video realizat dupa ce, in patru zile de snowboarding, am umplut 2 carduri de filmari cu GoproHero, in total 48 Gb. Stiu ca e putin cam lung (9 min) dar eu zic ca merita full screen, mai ales pentru peisajele fabuloase.
Deci ...rabdare si tutun.

VIDEO

 

Pungasie la Auchan

Intru in hipermachet (scriu intentionat asa ca sa nu dau numele firmei). La unul din rafturi, unde sunt insiruite pungi pe un fel de tepe, vad mai multe chestii utile, gen accesorii, pentru Gopro. Imediat imi zambesc niste stikere, la apetisantul pret de 2 lei si 20 de bani. Wow, iau 2.

Desi luasem in total 3 produse, la casa, nu stiu de ce, am fost atent la pretul lor, afisat discret pe un display. Observ ca stikerele mele, la casa, costa 3,31 lei, bucata. Ii spun vanzatoarei ca la raft era alt pret. Se uita candid la mine si imi spune ca nu ma poate ajuta. Sa ma duc la relatii cu clientii. Doamneee...atat imi trebuia.
Banuiam ce urmeaza. Lucrez in domeniu si stiu ce scandal poate face un cetatean nemultumit. Pentru 2 lei, era randul meu sa fac circ, in calitate de cetatean european, care are drepturi.
Reintru in magazin si fotografiez produsele ce atarnau sub pretul scris mare, de 2,20 lei. 

La relatii cu clientii, 4 angajati imbracati frumos in deux-pieces-uri rosii, aveau treaba. Desi nu era nimeni la ghiseu.
Astept rabdator, gandind fericit c-o sa-i lovesc cu dreptatea de o sa zbarnaie data viitoare. Ma abordeaza o domnisoara mandra de noua uniforma:
- Ce doriti?
- Am o mica problema...am platit mai mult pe un produs, fata de pretul afisat.
Se uita senin la mine si imi spune sa astept, timp in care suna pe cineva.
Vine un tanar caruia cu greu ii pot da 18 ani. Ii explic ce s-a intamplat. Nu ma crede. Ii arat bonul, se uita la el si pleaca, probabil sa verifice. Se intoarce si imi spune, pe un ton indiferent: "Imi cer scuze".
Whaaaat? (gandesc). Pai si drepturile mele de cetatean european?....Insa ma abtin si ii spun ca sunt multumit de scuzele lui dar ar trebui rezolvata problema, ca altii sa nu pateasca acelasi lucru. Vazand ca nu reactioneaza prea interesat la reprosurile mele, fortez nota: "si vreu cei 2 lei inapoi". Se rasuceste pe calcaie si pleaca iar.
Intre timp, pe langa mine se furiseaza un alt tanar, cu cateva luni mai puriu, in uniforma aia rosie ca focul, care arunca un ochi pe bon. Pleaca si el.

Peste 1 minut, timp in care aproape mi s-a facut rusine ca il certasem pe adolescent pentru cei 2 lei munciti...se intorc amandoi, unul din ei (probabil seful, cu 3 luni de experienta in plus) tinand in mana hartia bucluclasa cu pretul.
Compara in fata mea codurile de bare si imi spune, mandru ca rezolvase enigma:
- E pretul de la alt produs. Va dam banii inapoi.
- Pai nu vreu banii inapoi. Vreau produsele, dar la pretul afisat. Am poze cu produsul atarnat sub pret.
- Nu se poate. Imi pare rau.
 
Suspans...ma gandesc ...injur in gand... si plec. Pana la urma, era vorba de 2 lei. Voi ce ati fi facut?

 PS: deoarece nu mai aveam baterie sa sun la Protectia Consumatorilor, i-am sesizat ulterior pe mail. Acum astept de la ei un raspuns ....despre cum sa ne luam tara inapoi.

Cum sa te cazezi ieftin in strainatate si cum sa nu arunci jumatate din bugetul de concediu pe cazare

Ideea acestei postari a plecat de la o discutie pe care am avut-o pe o retea de socializare, in cadrul unui Grup de romani stabilit in strainatate si unde am indraznit sa cer un sfat despre o cazare ieftina in jurul garii.

La fel cum mi-am facut si acolo mea culpa, dupa cateva raspunsuri usturatoare, gen: "prietene, tu vrei sa gasesti si ieftin, si conditii bune, in strainatate?", imi recunosc si aici vina ca nu am luat in calcul cateva chestiuni atunci cand mi-am facut documentare pentru o noua calatorie in necunoscut:
1. In general, in orasele occidentale, gara e "centru", chiar daca e deseori cel mai aglomerat si murdar loc din oras. Deci, implicit si preturile pentru cazare sunt mari, desi conditiile de cazare sunt indoielnice.
2. Preturile la cazari pe motoarele specifice de cautare gen "booking" sau "agoda" in orasele cu atractii turistice renumite, sunt in general mai mari. Mai ales in timpul unor festivaluri sau in sezonul turistic specific.
3. Cazarea doar pentru o noapte e deseori mai scumpa decat pentru un pachet de cateva zile.
Si lista poate continua.

Daaar .....
- Am stat in Roma (un oras destul de scump), 5 persoane intr-un apartament superb, spatios, in zona centrala cu 10 Euro pe zi de "caciula":
- Am stat in Maiori, pe coasta amalfitana (una dintre cele mai scumpe zone din Italia), cu 10 Euro/persoana.
- Am stat in Barcelona, 3 persoane intr-un apartament central cu 2 camere, cu 40 Euro pe noapte.
- In Grecia, intr-un tur al peninsulei Peloponesse, nu am platit mai mult de 30 Euro pe noapte, 2 persoane, cazarea fiind in statiuni.
- Valencia, apartament foarte fain, 15 E/pers.
- La ski in Austria, 6 persoane, 50 E apart/noapte.
- Nessebar, orasul vechi, apartament 2 camere cu "sea-view", 30 E/3 persoane/noapte
Si asta sunt cateva concedii pe care mi le amintesc acum.

 Pentru cine isi face vacantele "afara", eu zic ca astfel de preturi la cazare sunt ok. Si am cateva sfaturi pentru cei interesati sa-si faca un concediu "low-budget accommodation", asta daca nu sunteti dintre cei care isi cheltuiesc mai mult de jumatate din bugetul unui concediu pe cazare.

Asadar:
- de cele mai multe ori, ofertele "atractive" ale agentiilor de turism practica preturile de cazare pe persoana. 400 de euro in Dubai, 7 zile, inseamna 800 de euro de fapt pentru un cuplu. Cautati pe site-urile hotelurilor oferite de agentie si s-ar putea sa constatati ca daca rezervati direct, veti obtine un pret mai bun.

- O cazare buna rareori se gaseste pe internet "la noroc". De cele mai multe ori, trebuie o documentare temeinica, pe mai multe site-uri de profil. Recomand cateva folosite de mine: booking.com, airbnb.com, agoda.com, 9flats.com. Folositi cu incredere filtrele, deschideti harta sa vedeti pozitionarea hotelului/apartamentului, cititi review-urile, comunicati cu gazda inainte sa rezervati si fiti atenti la comisioanele suplimentare. Booking nu are comisioane, celalalte da.

- Nu va aruncati la prima cazare gasita pe "booking" sau pe un site asemanator. Salvati-o si cautati mai departe. Sunt hoteluri/apartamente care, in functie de gradul de ocupare, perioada etc, fac reduceri de la o zi la alta. Un apartament poate fi maine mai ieftin dacat azi.

- Cele mai bune preturi la cazare le obtineti atunci cand sunteti mai multi (grup), preferabil minim 4, si inchiriati un apartament. Un site bun pentru asta e airbnb.com. Pe langa avantajul ca impartiti cazarea, puteti reduce considerabil si cheltuielile cu mancarea, gatind in apartament micul dejun, cina etc. In general, in majoritatea apartamentelor care se inchiriaza, gasiti strictul necesar pentru a gati (vesela, tacamuri etc).

- La apartamente/garsoniere/studio, luati in calcul ca majoritatea proprietarilor care inchiriaza, cer un comision final pentru curatenie, care poate ajunge si la 50 euro. De asemenea, intrebati inainte sa faceti rezervarea, si implicit sa platiti, daca mai sunt si alte costuri suplimentare fata de pretul afisat, sunt cazuri cand cer bani pentru curent, apa sau pentru asternuturi si prosoape. 

- Uitati-va cu atentie la fotografiile camerei/apartamentului si fiti atenti si la detalii (aspectul lenjeriei, existenta ferestrelor sau a luminii naturale etc). Daca nu va lamuriti, puteti sa solicitati, in cazul inchirierilor private, fotografii suplimentare. In cazul hotelurilor, cautati-le pe surse alternative sau cu un simplu google. De asemenea, cautati hotelul pe google maps pentru a determina pozitia fata de obiective turistice, centru, aeroport, si folositi inclusiv street-view. Am patit-o in Atena, am inchiriat o camera intr-un hotel care arata superb inauntru si nu am fost atent ca nu are poze din exterior. Era pe o strada rau famata (desi centrala), cu homelessi si drogati care dormeau in fata hotelului. 

- Cititi impresiile si comentariile. Deseori un comentariu conteaza si gasiti informatii suplimentare importante, chiar daca in general cele negative sunt scrise la nervi. Poate aveti bagaje multe si veti afla ca hotelul/blocul nu are lift. Sau ca wifi-ul, desi e oferit gratuit, nu merge. Sau ca un client a plecat cu o frumoasa ciuperca (caz real) etc.

- Intrati pe site-urile de anunturi locale. Acolo veti gasi preturile reale ale pietei. Un dezavantaj poate fi faptul ca nu cunoasteti limba dar exista google translate.

- Daca va place riscul, inchiriati o zi-doua de pe internet, pentru back-up si cautati cazare la fata locului. In concediile pe care le-am facut gen sejur cu masina inchiriata, am cautat cazare la fata locului. Dezavantajul principal e ca exista riscul sa nu gasesti daca e o statiune aglomerata sau un oras mare. Avantajele insa sunt ca poti vedea locatia si poti negocia pretul. O cazare de neuitat de care am avut parte, a fost intr-un fel de castel pe malul marii, in Spania. 50 euro pe noapte pt 3 persoane, descoperit si negociat la fata locului. De asmenea, in Grecia am gasit locatii superbe, la preturi bune, negociate la fata locului.

- Si nu in ultimul rand, apelati la retele de socializare. Marile orase au grupuri virtuale de romani stabiliti acolo care oricand va pot ajuta cu un sfat. Printre rautacismele specifice, bineinteles. 

PS: Daca doriti contactele cazarilor pe care le-am precizat mai sus, scrieti-mi aici sau pe Facebook, o sa le caut si o sa vi le dau personal.

Automobil modificat pentru offroad acum 80 ani

Si in 1930, acum 80 de ani, se modificau automobilele pentru a ajunge in zone greu accesibile, unde nu aveai acces cu un vehicul normal. Amuzant este ca modificarea unei masini de strada pentru a merge "offroad", genera aceleasi probleme ca si in zilele noastre....mai cad piese, frana nu prea tine etc.
In 2014, proprietarul a scos-o la vanzare, pe ebay. Pretul cerut: $61,100.00 !!!!!
Asa arata si astazi Fordul Model A,Coupe Roadster Phaeton, fabricat in 1930, modificat pentru offroad:

"Acest cabriolet a fost modificat în 1936 şi folosit ca maşină de livrat corespondenţa. Povestea spune că era botezat de localnicii vremii „bestia” sau „tancul”. Actualul proprietar îi spune „Big Ugly”. Şi că, în vremurile când îşi făcea datoria, Big Ugly avea pe spate o tăbliţă pe care scria „Atenţie la piesele care cad”.

Cu toate că încă mai funcţionează şi acum, nu este indicată folosirea pe drumurile publice. Nu doar pentru că ar fi unicat (şi, dacă se strică, nu poate fi reparat cu piese originale), ci şi pentru că momentan nu are frâne şi, din câte ne spune proprietarul actual, nu pare să fi avut niciodată Big Ugly cu ce să se laude la capitolul ăsta.

 Folosindu-se de un motor de 3,3 litri şi de cei circa 24 de cai-putere ai săi, Big Ugly părea de neoprit. Şi aceasta nu este o metaforă. Locuitorii zonei se fereau când îl vedeau pe Quamman (proprietarul şi şoferul), de teamă să nu fie călcaţi. Cutiile lor poştare erau doborâte cam de 2-3 ori pe an. Iar oficiul poştal (clădirea în sine) a fost tranzitat la un moment dat de Fordul cu roţi de 24 de inci."
(sursa: Promotor.ro, 27.01.2015)

Povestea acestei masini, detalii despre modificarile aduse precum si mai multe fotografii, direct de la proprietar/vanzator, gasiti : aici.
 

 Modelul original Ford Roadster 1930 :